Alina Grozea

Pentru revelionul ce tocmai a trecut am acceptat invitaţia de a mă înzăpezi pe un vârf de munte, la adăpostul unei cabane frumoase şi călduroase, alături de o gaşcă tânără, hazlie şi plină de imaginaţie, care a pus la cale o petrecere cu măşti şi costume de carnaval.

Recunosc, iniţial ideea nu m-a cucerit, dar apoi am regretat că n-am fost şi eu costumată la fel de elaborat şi haios precum colegii mei de vacanţă. Am intrat, totuşi, în joc (eu sunt cea in turcoaz, purtând o superbă mască veneţiană, adusă pentru mine de Alice chiar din oraşul iubirilor magice).

Şi uite aşa, în cea mai lungă şi veselă noapte – cea dintre ani – am cântat, am dănţuit, am băut (hâc!) şi, recunosc, am fumat cam mult, alături de un înger alb şi zglobiu, de altul negru, cu priviri poznaşe, de o frumoasă domniţă de curte veche, de un cavaler neînfricat, de Winnetou şi Pocahontas –îndrăgostiţi, de un drăcuşor împieliţat, de un pirat dansator, de Morticia Adams, de o Crăciuniţa blondă, de o menajeră harnică şi sexi, de victima senzuală a unei crime pasionale (suspect de energică, totuşi, pentru o tipă oleacă decedată:) şi de un cowboy pus mereu pe şotii.

Cu muzica duduind, masa încărcată de bunătăţi şi paharele alimentate constant cu whisky altoit cu suc de mere, jumătatea mea de noapte a trecut repede – la 4 dimineaţa eram deja în pat, deşi petrecerea a continuat până hăt după răsărit, căci mascaţii cei tinerei şi-au dozat energia mult mai bine decât mine. Şi îndrăznesc să am şi scuza că în cele din urmă m-a doborât febra musculară căpătată, cu o zi înainte, pe pârtia din Predeal: da, oameni dragi şi buni, Alina s-a urcat pe schiuri după mai bine de 10 ani de pauză şi n-a căzut nici măcar o dată! Aplauze!! Nu se uită, e ca mersul pe bicicletă – aşa mi-au spus mulţi, şi au avut, slavă Domnului, dreptate. Însă nu instinctele mele de schior cu state vechi, ci gambele « exersate » mai degrabă în repetate partide de stat la calculator şi în campionate de tolăneală în faţa televizorului au fost cele care m-au trădat!

Iar acum, că vacanţa s-a sfârşit şi am ajuns acasă, îmi trag sufletul şi mi-l pregătesc pentru anul cel proaspăt, rotund la număr şi, nădăjduiesc, mai generos decât toţi cei pe care i-am trăit până acum.

Şi îmi urez mie, şi vă urez şi vouă ca puiul de an tocmai născut din focuri splendide, de artificii, să ne dăruiască dimineţi din cele blânde şi bune cu destinul nostru, după-amieze calde şi zâmbitoare, şi nopţi liniştite, îndrăgostite, sau albe şi vesele – după gust.

Şi mai vreau să fim sănătoşi, ca să putem iubi în voie, să muncim cu spor şi să cheltuim cu folos banii munciţi (sau câştigaţi la Loto, după caz).

Şi mai sper să fim îndeajuns norocoşi să putem recunoaşte şi trăi miracolele ce ne aşteaptă, să avem puterea de a înfrunta suferinţele ce nu vor şti să ne ocolească, să căpătăm înţelepciunea de a ne aduce lângă suflet numai oameni pe care să-i privim cu dragoste şi care să ne primească, fără reţineri, în inima lor.

La mulţi ani!

PS: Powerplay-ul revelionului 2010: http://www.trilulilu.ro/GardenGirl/5de75289fd840f

This entry was posted on Sunday, January 3rd, 2010 at 7:23 pm and is filed under 1. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.